Între șablon și busola intuiției

Sună bine – Mă gândesc la asta – Mi-ar plăcea – Aș vrea – Îmi doresc – Mi-am pus în minte – Vreau – E obiectivul meu și am un plan

 Pe drumul de la ”aș dori” până la ”m-am hotărât și fac ceva ca să se-ntâmple”sunt multe stări intermediare. Unele ne pot da o stare de reverie plăcută, altele pot să ne umple de un noian de frustrări și vinovății. Toate au însă un numitor comun: nu ne duc acolo!

Dilema între „fixarea și urmărirea unor ținte” și „ a te lăsa surprins de inefabilul vieții„ este de mult timp o constantă a mea. Cred în coaching, care se bazează pe obiective, dar titlul meu preferat de carte este „Surprised by Joy”. Tata, om al strategiei și leader innascut, îmi amintește des un proverb care spune că nici un vânt nu e prielnic corabiei care nu-și cunoaște destinația. Cu toate acestea, a-ți stabili exact ce vrei împreună cu pașii pentru a-ți atinge scopurile îmi pare uneori o variantă de a trăi lipsită de imaginație și poezie, ca și cum ți-ai lăsa viața ghidată și trasată de un șablon. Ok, liniile sunt drepte, clare, merg direct la țintă dar nu e mai interesant, mai plăcut și, la urma urmei, mai înțelept să te lași, relaxat și plin de încredere, în brațele destinului, întâmpinând cu egală curiozitate și acceptare, tot ce îți aduce el în cale?

Dilemele fac parte din bogăția noastră cea mai de preț. Cu cât sunt mai obsesive, mai stăruitoare, mai neliniștitoare, cu atât ne indică mai limpede zonele  unde avem de forat interior pentru a ajunge la răspunsurile care definesc sinele nostru autentic,  ducându-ne mai aproape de el. De aceea, e bine, cred, să le tratăm cu respect, să le dăm timp, să nu ne pripim cu răspunsurile. Cel puțin nu cu unele definitive, tranșante. Nu voi opta, așadar, pentru unul dintre răspunsuri; voi enumera însă câteva lucruri ce mi-au devenit clare zilele trecute, la programul de coaching organizat de Avalon Management, pe care îl urmez cu bucuria unor repetate descoperiri. Concluziile mi-au fost suscitate atât de coach-ul facilitator, Alexandru Frumosu, cât și de interacțiunea cu colegii mei, cărora le mulțumesc mult. Ce am descoperit este ca:

  • e bine să te întrebi mereu, cu obstinație, ce anume îți dorești cu adevărat. Iar răspunsul pe care, la început doar îl aproximezi iar apoi, prin întrebări repetate, ți-l clarifici tot mai mult, e bine să fie cât poți tu de concret.
  • e bine ca atunci când răspunsul devine clar, sa nu întârzii să acționezi pentru că doar acțiunea te duce mai aproape de  ceea ce-ți dorești. Iar reflexul de a acționa se antrenează, o acțiune se continuă  în mod natural cu alta și drumul se deschide tot mai mult. Șablonul exterior, rece și calculat, se transformă în propria busolă internă care te poartă, de la o acțiune la alta, spre ceea ce îți este dat să experimentezi.
  • e bine să îți faci un plan, pentru că doar acesta poate să dea direcție acțiunilor tale. Și asta chiar dacă ți-e teamă că nu îl vei urma. Fiecare zi e o nouă ocazie să-ți demonstrezi că o poți face, chiar dacă ieri nu a mers prea bine.
  • odata ce ai planul, e bine să-l urmezi cu obstinație, deschis fiind la ceea ce Universul îți scoate în cale, integrând și armonizând neașteptatul cu ceea ce ți-ai propus.

Suntem ființe libere și avem șansa de a trăi într-o lume cu multe opțiuni. Stă în puterea noastră să acționăm astfel încât să ajungem acolo unde vrem. A ne croi drumul în dialog cu propriul destin, cu ceea ce ne este dat, este varianta care unește cele două părți ale dilemei. Suntem liberi să acționăm și astfel să ne apropiem de ceea ce ne-am propus și ne păstrăm, în același timp, flexibilitatea și deschiderea față de provocările destinului.   

 Un articol de Carmen Olariu - Managing partner Britanica

 

 

Postat de GHITESCU Teodor la
Din pacate nu suntem fiinte libere in nici un sens! Atat ca indivizi cat si ca manageri, suntem limitati in actiunile noastre nu doar de stiinta (ceea ce ar insemna o libertate suficient de larga) ci mai ales de DOGME, politice sau / si religioase, cele care ne dezbina, ne duc spre solutii eronate, difuze sau opuse intereselor noastre! INTREAGA LEGISLATIE - limita libertatii noastre, INTERNA SI INTERNATIONALA ESTE CONFIGURATA DE DOGME SI NU DE STIINTA. Prin urmare drepturile naturale - obiective, individuale si colective, sunt profund alterate de drepturile juridice, subiective, difuze, confuze, contradictorii si in final perfide si sadice pentru libertatea noastra!
In concluzie, am mari rezerve asupra actiunii dupa intuitie, in afara celei creative, care este altceva. Si utilizarea sabloanelor este asemanatoare dogmelor.
Eu caut in primul rand MODELELE stiintifice, acolo unde sunt, unde nu, accept si sabloanele (configurate preponderent experential), dar aplicarea lor o fac prudent si aplic imediat corectii acolo unde apar contradictii evidente intre realitate si sablon!
Postat de Dan Ciocirlan la
Cool! In planificarea obiectivelor exista o suma de dileme intrinseca. Sabloanele vor exista mereu pentru ca, reprezinta cheia comuna de verificare, de discutii si permanenta masurare a avansului. Desprinderea de sabloane se produce permanent la nivel de proiectie mentala insa, din punct de vedere al executiei dilemele sunt strict de ordin tehnic. Poti zbura prin concept insa, nu poti zbura printre fixurile tehnice ale acestuia. Nu cred ca-ti poti permite sa astepti sa se coaguleze un feeling corect in legatura cu proiectul la care lucrezi. Acesta va veni doar din analiza unor sabloane care au mai dat rezultate....
Lasati un raspuns



(Adresa de e-mail nu va fi facuta publica.)



Postat de:

Distribuie: